Видљивост влашке националне заједнице у медијима и јавности – Vizibilitatea comunității naționale vlăhe în mass-media și în spațiul public
Видљивост националних мањина у медијима и јавном простору има значајну улогу у очувању њиховог идентитета, језика, културе и традиције. То важи и за влашку националну заједницу у Србији, чије је културно наслеђе препознатљив део источне Србије.
Начин на који су припадници влашке заједнице представљени у медијима може допринети бољем разумевању њихове традиције, обичаја и савременог живота. Истовремено, присуство тема које се односе на Влахе у локалним, регионалним и националним медијима може подстаћи интересовање шире јавности за културну баштину овог народа.
Поред медија, важну улогу у видљивости заједнице имају културне манифестације, фестивали, рад културно-уметничких друштава, удружења грађана и институција које се баве очувањем традиције. Кроз такве активности јавност има прилику да се упозна са влашким обичајима, народним стваралаштвом, музиком, игром и другим елементима нематеријалног културног наслеђа.
На основу прегледа доступних медијских објава може се уочити да се Власи најчешће помињу у контексту културе, традиције и очувања идентитета. Теме које се најчешће појављују односе се на фолклор, манифестације, народне обичаје, влашку музику и рад културно-уметничких друштава. У таквим прилозима влашка заједница је углавном представљена кроз призму културног наслеђа, традиције и активности које доприносе њеном очувању.
„Власи се највише спомињу у контексту фолклора, познати су по Влашком колу и влашкој магији и моје лично искуство кад ме неко пита одакле сам, када кажем да сам из Кладова, углавном ме питају за Ђердап, Влашко коло и влашку магију. С обзиром да сам ја из мешовитог брака, моја мајка је из Босне, а влашка магија се преноси по женској линији нисам имала никад лични контакт са тиме, али сам из приче са оцем и другим људима из краја имала прилике да чујем нешто о томе“, каже Кристина Јурца пореклом из Кладова додајући да је у јавности врло често представљено као да се сви у овом крају тиме баве, што свакако, како наводи, није истина, већ се тиме баве људи који то желе. „Ту је мало искривљена та медијска слика о Власима и људима овог краја“, закључује Јурца.
Посебно занимљиво питање није само колико су Власи присутни у медијима, већ на који начин су представљени јавности.
„Искрено, не знам много о Власима. Врло ретко чујем неке вести о њима, готово никад. Оно што сам чула пре о њима од старијих људи јесте да не треба да се ‘петљамо’ са њима јер се, наводно, баве црном магијом. Ја лично у црну магију не верујем, па ми је свеједно, али очигледно је да такве предрасуде и даље постоје. Што се тиче њихове слике у медијима, не знам како бих могла да кажем да им треба ‘осветлати образ’. Мислим да би најбоље било да се о њима говори отворено и на основу чињеница, а не на основу прича и предрасуда које се преносе с генерације на генерацију.“, каже Мирјана Рајковић из Руме.
Поред ових тема, и тема из области културе, у медијима се повремено објављују и информације о активностима Националног савета Влаха, посебно у областима које се односе на очување језика, културе, информисања и остваривање права националне мањине.
„У поређењу са већим националним мањинама, можемо рећи да Власи нису често тема националних медија. Њихова заступљеност је знатно већа у локалним и регионалним медијима источне Србије, где се редовно прате културне манифестације, активности удружења и догађаји значајни за локалну заједницу. На националном нивоу теме везане за Влахе углавном доспевају у фокус када се ради о већим културним догађајима, раду Националног савета или неком догађају који изазове шире интересовање јавности“, каже Златко Марковиновић новинар са дугогодишњим искуством праћења националних заједница.
Да ли се о влашкој заједници најчешће говори кроз призму фолклора, традиције и обичаја, или постоји простор да се она представи и као савремена заједница чији припадници учествују у различитим областима друштвеног живота – образовању, предузетништву, науци, култури, спорту и другим активностима?
„Начин на који се једна заједница представља у медијима утиче на то како је шира јавност доживљава. Зато је важно сагледати да ли медијска слика Влаха обухвата само елементе традиције и наслеђа или приказује и савремени живот њених припадника“, наводи Марковиновић.
Подсетимо, према резултатима Пописа становништва, домаћинстава и станова из 2022. године, које је објавио Републички завод за статистику, у Србији живи 21.013 припадника влашке националне заједнице. Највећи број Влаха живи у региону Јужне и Источне Србије – 19.569, затим у региону Шумадије и Западне Србије – 923, док је њихов број најмањи у Војводини и Београдском региону. Ови подаци потврђују да је влашка заједница и даље најбројнија у источној Србији, где су очувани бројни елементи њеног језика, традиције и културног наслеђа.
Занимљиво је да подаци истог пописа показују да се 23.216 грађана изјаснило да им је влашки матерњи језик, што је више од броја оних који су се национално изјаснили као Власи. Овај податак указује да матерњи језик и национално изјашњавање не морају увек да се поклапају, што је карактеристика која се може уочити и код појединих других националних заједница.
Ови подаци, поред демографске слике, отварају и питање начина на који се идентитет једне заједнице представља у јавности – кроз очување традиције, али и кроз савремени живот њених припадника.
Напомена: Превод текста на влашки језик припремљен је уз помоћ алата вештачке интелигенције.
Пројекат „Власи у Србији – савремен живот и идентитет – Vlahi în Serbia – viața contemporană și identitatea“ суфинансиран је од стране Министарства информисања. Ставови изнети у подржаном медијском пројекту нужно не изражавају ставове органа који је доделио средства.
Vizibilitatea minorităților naționale în media și în spațiul public are un rol important în păstrarea identității lor, a limbii, culturii și tradiției. Asta valabil este și pentru comunitatea națională vlahă din Serbia, a cărei moștenire culturală este o parte cunoscută a Serbiei de Răsărit.
Felul în care sînt prezentați membrii comunității vlahe în media poate să ajute la o mai bună înțelegere a tradițiilor, obiceiurilor și vieții lor de astăzi. În același timp, prezența temelor care se referă la Vlahi în media locală, regională și națională poate să stîrnească interesul publicului mai larg pentru moștenirea culturală a acestui popor.
Pe lîngă media, un rol important în vizibilitatea comunității au și manifestările culturale, festivalurile, activitatea societăților cultural-artistice, asociațiilor cetățenilor și instituțiilor care se ocupă cu păstrarea tradiției. Prin asemenea activități, publicul are ocazia să cunoască obiceiurile vlahe, creația populară, muzica, jocul și alte elemente ale moștenirii culturale nemateriale.
După pregledul informațiilor disponibile în media poate să se observe că Vlahi sînt pomeniți cel mai des în contextul culturii, tradiției și păstrării identității. Temele care apar cel mai des sînt legate de folclor, manifestări, obiceiuri populare, muzică vlahă și activitatea societăților cultural-artistice. În asemenea materiale, comunitatea vlahă este în general prezentată prin tradiție, moștenire culturală și activități care ajută la păstrarea ei.
„Vlahi sînt pomeniți cel mai mult în contextul folclorului, sînt cunoscuți după Vlahsko kolo și magia vlahă, iar experiența mea personală este că, atunci cînd cineva mă întreabă de unde sînt și spun că sînt din Cladova, de obicei mă întreabă de Djerdap, Vlahsko kolo și magia vlahă. Cum eu sînt dintr-o căsătorie mixtă, mama mea este din Bosnia, iar magia vlahă se transmite pe linie feminină, eu n-am avut niciodată contact personal cu asta, dar din poveștile cu tata și cu alți oameni din zonă am avut ocazia să aud ceva despre asta”, spune Kristina Jurca, originară din Cladova, adăugînd că în public este foarte des prezentat ca și cum toți oamenii din această zonă s-ar ocupa cu asta, ceea ce, după cum spune ea, nu este adevărat, ci se ocupă cu asta oamenii care vor. „Aici imaginea despre Vlahi și despre oamenii din această zonă este puțin răsturnată în media”, încheie Jurca.
O întrebare deosebit de interesantă nu este doar cît de mult sînt Vlahi prezenți în media, ci și în ce fel sînt prezentați publicului.
„Sincer, nu știu multe despre Vlahi. Foarte rar aud vreo știre despre ei, aproape niciodată. Ce am auzit înainte despre ei de la oamenii mai bătrîni este că nu trebuie să ne ‘amestecăm’ cu ei, pentru că, după cum se spune, se ocupă cu magia neagră. Eu personal nu cred în magia neagră, așa că pentru mine este totuna, dar este clar că asemenea prejudecăți încă există. Cît despre imaginea lor în media, nu știu cum aș putea să spun că trebuie să le ‘spălăm obrazul’. Cred că cel mai bine ar fi să se vorbească despre ei deschis și pe baza faptelor, nu pe baza poveștilor și prejudecăților care se transmit din generație în generație”, spune Mirjana Rajkovici din Ruma.
Pe lîngă aceste teme, și teme din domeniul culturii, în media din cînd în cînd se publică și informații despre activitățile Consiliului Național al Vlahilor, mai ales în domeniile care se referă la păstrarea limbii, culturii, informării și realizarea drepturilor minorității naționale.
„În comparație cu minoritățile naționale mai mari, putem să spunem că Vlahi nu sînt des tema media naționale. Reprezentarea lor este mult mai mare în media locală și regională din Serbia de Răsărit, unde se urmăresc regulat manifestările culturale, activitățile asociațiilor și evenimentele importante pentru comunitatea locală. La nivel național, temele legate de Vlahi ajung în atenție mai ales atunci cînd este vorba despre evenimente culturale mai mari, activitatea Consiliului Național sau despre vreun eveniment care stîrnește un interes mai larg al publicului”, spune Zlatko Markovinovici, jurnalist cu experiență îndelungată în urmărirea activităților comunităților naționale.
Se vorbește despre comunitatea vlahă cel mai des prin prisma folclorului, tradiției și obiceiurilor sau există loc ca ea să fie prezentată și ca o comunitate contemporană, ai cărei membri participă în diferite domenii ale vieții sociale – în educație, antreprenoriat, știință, cultură, sport și alte activități?
„Felul în care o comunitate este prezentată în media influențează felul în care publicul larg o vede. De aceea este important să se vadă dacă imaginea mediatică a Vlahilor cuprinde doar elementele tradiției și moștenirii sau prezintă și viața contemporană a membrilor ei”, spune Markovinovici.
Să amintim că, după rezultatele Recensămîntului populației, gospodăriilor și locuințelor din anul 2022, publicate de Institutul Republican de Statistică, în Serbia trăiesc 21.013 membri ai comunității naționale vlahe. Cel mai mare număr de Vlahi trăiește în regiunea Serbiei de Sud și de Răsărit – 19.569, apoi în regiunea Șumadiei și Serbiei de Vest – 923, în timp ce numărul lor este cel mai mic în Voivodina și regiunea Belgradului. Aceste date confirmă că comunitatea vlahă este în continuare cea mai numeroasă în Serbia de Răsărit, unde sînt păstrate numeroase elemente ale limbii, tradiției și moștenirii culturale.
Este interesant că datele aceluiași recensămînt arată că 23.216 de cetățeni au declarat că limba lor maternă este vlahă, ceea ce este mai mult decît numărul celor care s-au declarat din punct de vedere național Vlahi. Această informație arată că limba maternă și declararea națională nu trebuie întotdeauna să se potrivească, ceea ce este o caracteristică ce poate să fie observată și la unele alte comunități naționale.
Aceste date, pe lîngă imaginea demografică, deschid și întrebarea felului în care identitatea unei comunități este prezentată în publicitate – prin păstrarea tradiției, dar și prin viața contemporană a membrilor ei.
Projekt „Vlahi în Serbia – viața contemporană și identitatea” este sufinanțat de Ministerul Informării. Opiniile exprimate în cadrul proiectului media susținut nu exprimă în mod necesar opiniile organului care a acordat fondurile.
